ROMÂNIA a fost meseria mea , din tată-n fiu . Acum şomez, şi nu pricep de ce !?
Costel Zăgan

Fiecare-i talentat în ograda lui : numai geniul sare gardul. Geniul şi caprele ! (Costel Zăgan)
ROMÂNIA a fost meseria mea , din tată-n fiu . Acum şomez, şi nu pricep de ce !?
Costel Zăgan

PRĂPĂSTII CORDIALE
Fiecare zi adaugă câte-o prăpastie între noi : de nevoi ori de bucurii . Nu contează forma, ci numai sensul : disperarea noastră cea de toate zilele.
Citeşti şi nu-ţi vine să crezi !
Oameni talentaţi sau proşti cu grămada se înghesuie să-ţi intre în suflet : cu delicateţe sau prin efracţie . Nu mai contează scopul, ci doar modalitatea de abordare.
Aşa că-i citeşti portretul lingvistic şi încerci să înţelegi : de unde vine ? cine/ce este ? şi unde vrea să ajungă ?
Iar timpul pe care tu li-l dedici speri să devină arcul unui nou orizont interior. Însă, şi această speranţă se pare că-i deşartă !
Oare de ce nu pricepem niciodată că scaunul de la nivelul căruia vedem lumea, la un moment dat,poate fi scaunul
singurătăţii absolute !?
Costel Zăgan, DELIMITĂRI CORDIALE

N-aș putea să fac nimic din România! Costel Zăgan